Un orășel din România, Costești, este “casa” unor formațiuni geologice neobișnuite – bolovanii proeminenți numiți trovanți. Aceste roci i-au intrigat de mult timp pe localnici prin prisma formei lor, cât și cimentului ciudat care se scurge din fisuri, inspirând mituri despre capacitatea pietrelor de a crește și de a se mișca precum ființele vii.
Trovanții variază foarte mult ca mărime și formă – unii sunt micuți, în timp ce alții pot ajunge până la 4,5 metri înălțime. Dintre cele 100 de astfel de pietre cunoscute, observate în cel puțin 20 de situri din România, unele au ieșit la iveală doar după ce mase mari de nisip au fost scoase din cariere.
Chiar dacă se spune despre acești bolovani că sunt vii, probabil că nu vor pleca nicăieri prea curând – cel puțin nu fără ajutor.
De fapt, unele dintre pietre sunt ancorate ferm în pământ cu o bază de piatră. Cele mai faimoase astfel de pietre sunt Babele de la Ulmet (județul Buzău). Umflăturile lor bizare și care sfidează gravitația sunt direct legate de originea pietrelor neobișnuite.
Trovanții, formați probabil în urma unor cutremure acum aproximativ 6 milioane de ani, sunt un tip de noduli – granule de nisip sau roci legate prin ciment de calcar (carbonat). Unele pietre sunt formate din gresie, altele din pietriș. Ca să folosim termenii geologilor, ele sunt formate din gresie și conglomerate.
Cercetătorii nu au găsit nicio diferență între trovanți și pământul nisipos din jur. Astfel, ei suspectează că formele sferoidale au fost formate de o activitate seismică neobișnuit de lungă și intensă în Miocenul mijlociu. Undele de șoc emanate din pământ au compactat sedimentele nisipoase și au concentrat cimentul calcaros pentru a le forma în aglomerări sferice.
În cazul unor ploi abundente, o parte din cimentul de calcar poate curge la suprafață, mărind treptat circumferința exterioară a pietrei. Nu se cunosc prea multe despre acest proces, dar se spune că piatra crește doar 4-5 cm în 1200 de ani.
Straturile de gresie din jur sunt intermediare – o succesiune de straturi subțiri – astfel încât zona a fost cel mai probabil o mare sau un ocean antic în momentul în care rocile și sedimentele principale au fost depuse. Acest lucru este susținut și de fosilele de moluște bivalve și gasteropode, care pot fi găsite în unele dintre pietrele numite trovanți.
Leave a Comment