Probabil au existat situații în care te-ai gândit că ai o memorie proastă, pentru că uiți. Ei bine, uitarea face parte din viață și oamenii uită surprinzător de repede.
Cercetările au arătat că informațiile sunt uitate într-o proporție de 56% după o oră, 66% după o zi și 75% după șase zile.
Realitatea este că, deși creierul este capabil de performanțe impresionante, capacitatea sa de a stoca și de a-și aminti detalii este limitată. Există câteva moduri și motive diferite pentru care uităm lucruri.
Ce reprezintă uitarea?
Uitarea reprezintă pierderea sau modificarea informațiilor care au fost stocate anterior în memoria pe termen scurt sau pe termen lung. Ea poate apărea brusc sau poate apărea treptat, pe măsură ce se pierd amintiri vechi. Deși este de obicei normală, uitarea excesivă sau neobișnuită poate fi un semn al unei probleme mai grave.
Două fenomene, cunoscute sub numele de degradare și interferență, joacă un rol important, în funcție de ceea ce încercăm să ne amintim.
Degradarea
Ai simțit vreodată că o informație ți-a dispărut pur și simplu din memorie, de parcă cineva a șters-o? Incapacitatea de a recupera o amintire este una dintre cele mai frecvente cauze ale uitării.
Deci, de ce suntem adesea incapabili să recuperăm informații din memorie? O posibilă explicație a eșecului de recuperare este cunoscută sub numele de teoria degradării.
Susținătorii teoriei degradării presupun că amintirile noastre care nu au fost accesate dispar încet, odată cu trecerea timpului.
Această teorie poate fi comparată cu un mesaj scris în nisip. Cu fiecare val care spală țărmul – scrisul devine mai puțin lizibil până când, în cele din urmă, dispare complet. Nisipul reprezintă rețeaua de celule cerebrale care formează o memorie în creier, iar valurile reprezintă timpul care trece.
O problemă cu această teorie este însă faptul că cercetările au demonstrat că până și amintirile care nu au fost accesate sau rememorate sunt remarcabil de stabile în memoria pe termen lung.
Conform mai multor studii, creierul curăță în mod activ amintirile care devin nefolosite, un proces cunoscut sub numele de uitare activă. Pe măsură ce amintirile se acumulează, cele care nu sunt folosite se pierd în cele din urmă.
Interferența
Uneori, oamenii uită din cauza unui fenomen cunoscut sub numele de interferență. Unele amintiri concurează și interferează cu alte amintiri. Atunci când informația este foarte asemănătoare cu alte informații care au fost stocate anterior în memorie, este posibil să apară interferențe.
Există două tipuri de bază de interferențe:
- Interferența proactivă este atunci când o amintire veche face mai dificilă sau imposibilă amintirea unei amintiri noi.
- Interferența retroactivă apare atunci când noile informații interferează cu capacitatea de a îți aminti informațiile învățate anterior.
Uneori, simplul fapt de a-ți aminti ceva poate duce la uitarea altor lucruri.
În exemplul nostru cu plaja, lucrurile stau în felul următor: în loc de valurile care spală nisipul și șterg încet mesajul, vine un copil și scrie peste el. Acest lucru face ca mesajul să facă mai greu, sau chiar imposibil, de citit. Copilul din acest exemplu reprezintă o nouă experiență, iar mesajul pe care îl scrie este informația lăsată în creier de acea experiență.
Eșecul de a stoca informații
Uneori, pierderea informațiilor are mai puțin de-a face cu uitarea și mai mult cu faptul că acestea nu au ajuns niciodată în memoria pe termen lung. Uneori, eșecurile de codificare împiedică informațiile să fie stocate în memoria pe termen lung.
Amintirile tind, de asemenea, să se simplifice. Deși îți poți aminti esențialul unui lucru, este posibil să uiți multe dintre detalii. Aceasta este, de fapt, o funcție de adaptare care permite creierului să stocheze în mod eficient lucrurile importante.
Alte motive pentru care uităm
Există, de asemenea, o serie de alți factori care pot juca un rol important în acest proces al uitării. Alte cauze comune ale uitării includ:
Alcool : Consumul de alcool poate avea un efect negativ asupra memoriei, așa că cel mai bine este să consumăm cantități moderate de alcool.
Depresie : Simptomele comune ale depresiei includ starea de spirit proastă și pierderea interesului pentru a trăi, dar dificultățile de concentrare și uitare pot apărea și în cazul tulburărilor depresive.
Lipsa somnului : Somnul joacă un rol important în ceea ce privește memoria noastră, astfel încât lipsa unui somn de calitate poate avea un impact negativ asupra memoriei tale.
Medicamente : Unele medicamente pot afecta memoria, inclusiv antidepresivele, sedativele și medicamentele pentru alergii.
Stresul: Stresul excesiv, atât acut, cât și cronic, poate juca, de asemenea, un rol în important în procesul uitării.
Conform oamenilor de știință, uitarea unor amintiri poate fi benefică, deoarece aceasta poate duce la un comportament mai flexibil și la o mai bună luare a deciziilor. Dacă amintirile au fost câștigate în circumstanțe care nu sunt pe deplin relevante pentru felul nostru de a fi (precum amintirile privind traumele), uitarea lor poate fi o schimbare pozitivă care ne îmbunătățește bunăstarea.
Leave a Comment