Poate că egiptenii au cele mai faimoase mumii, dar acelea nu sunt cele mai vechi. Poporul Chinchorro din deșertul Atacama, din Chile, a fost primul care și-a mumificat morții – acum 7.000 de ani.

În deșertul Atacama din Chile, cel mai arid loc de pe Pământ, au fost descoperite mumii mai vechi cu 2.000 de ani decât cele ale egiptenilo.

Daderot

Chinchorro sunt primii oameni care au locuit în nordul statului Chile și în sudul statului Peru. Ei sunt pionierii deșertului Atacama, fiind și prima cultură cunoscută din lume care și-a mumificat morții.

Rămășițele a sute dintre acești vânători-culegători care au trăit pe coasta Pacificului din Atacama, între aproximativ 5450 î.Hr. și 890 î.Hr. – au fost descoperite în regiunile Arica și Parinacota. Populația acestor vânători-culegători a existat timp de mai bine de 4.000 de ani, conform înregistrărilor UNESCO.

În 2021, aceste cimitire au fost înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, pentru imensa valoare arheologică pe care o oferă. Nu numai că ele dezvăluie practicile mortuare și funerare detaliate ale culturii antice, dar oferă și o perspectivă asupra structurilor sociale și spirituale ale comunității. De exemplu, mumificarea nu era rezervată clasei superioare a societății (așa cum era pentru egipteni), ci era un ritual pentru toți.

Rodrigo Neira93CC BY-SA 4.0

Cultura Chinchorro este relevantă în multe aspecte. Oamenii din această cultură sunt primii practicanți ai înmormântării. Iar corpurile pe care le cunoaștem astăzi sub numele de Chinchorro sunt adevărate opere de artă pre-hispanice. Ele sunt expresii artistice ale sentimentelor, ale emoțiilor populațiilor antice.

Daniel Durán Vilches CC BY 2.0

Chiar dacă recunoașterea UNESCO a venit de curând, locuitorii din Arica știu despre vestigiile arheologice unice de mult mai mult timp.

Sute de mumii au fost descoperite până acum, inclusiv cele ale unor sugari și copii. Solul de aici conține mult arsenic natural, ceea ce a contribuit probabil la o rată ridicată a mortalității populației, precum și la un număr mare de avorturi spontane. Oamenii de știință au stabilit, de asemenea, că Chinchurro își pictau corpurile cu mangan în scopuri, cred ei, tradiționale – dar cum manganul este toxic, aceștia își făceau rău, fără să vrea.

Pablo TrincadoCC BY 2.0

Chiar dacă au rezistat în tot acest timp, schimbările climatice amenință starea de conservare a mumiilor din Atacama. Unii arheologi le clasifică drept „specii pe cale de dispariție”. Într-un studiu publicat în Evolutionary Anthropology, un grup de cercetători susțin că mediul înconjurător a devenit dăunător pentru mumiile din deșertul Atacama.


Citește și: Morile de vânt din Nashtifan, minunile antice care funcționează de peste 1.000 de ani