În lumea sălbatică a botanicii există un copac despre care se știe că îi supără literalmente pe oameni: Hura crepitans, cunoscut și sub numele de „arborele dinamită”.

Acest copac este numit așa deoarece fructele sale se transformă în adevărate ghiulele și explodează, generând un zgomot puternic și împrăștiind semințele chiar și la 100 de metri distanță.

Originar din America Centrală și de Sud, arborele dinamită este printre cei mai mari copaci din America tropicală, cu o înălțime de 30 de metri și o circumferință a trunchiului de peste 1 metru.

M S – Flickr: Thorny tree CC BY-SA 2.0

Joel Bradshaw Public Domain

Pentru că nu este pretențios în ceea ce privește climatul sau solul în care se dezvoltă, arborele a ajuns să fie crescut și în alte părți ale lumii, precum Tanzania sau India. 

Trunchiul său este acoperit de niște capsule lungi și ascuțite care secretă sevă otrăvitoare.

Paul Bolstad, University of Minnesota, United States, CC BY 3.0 US

Arborele dinamită produce flori mici de culoare galben-verzuie care cresc în ciorchini, iar fructele sale seamănă cu dovleci de mici dimensiuni. Aceste fructe au un diametru cuprins între 5 și 8 cm, sunt acoperite cu protuberanțe lemnoase și conțin între două și până la șase semințe.

Dick Culbert from Gibsons, B.C., Canada, CC BY 2.0

wikipedia.org CC BY-SA 3.0

Ceea ce face aceste fructe cu adevărat unice este natura lor de a exploda cu o forță suficientă pentru a răni persoane sau animale.

Mecanismul din spatele fructelor explozive este fascinant. Capsulele conțin o structură internă formată din straturi de țesut care se separă unele de altele pe măsură ce se usucă.

Când capsulele ajung la maturitate, straturile de țesut se contractă și creează tensiune. În cele din urmă, această tensiune se acumulează până la punctul în care capsulele se deschid (explodează), eliberând un zgomot puternic și trimițând semințele în toate direcțiile.

Totuși, aceste fructe care explodează au rolul lor. Totul face parte din planul inteligent al copacului de a-și dispersa semințele într-o zonă cât mai mare, crescând astfel șansele de răspândire a speciei.

Citește și: Morile de vânt din Nashtifan, minunile antice care funcționează de peste 1.000 de ani