Aproape trei sferturi din lumea noastră este acoperită de apă sărată și, în medie, oceanul are o adâncime de aproximativ 3.600 de metri, adică 3,6 km. Dar în anumite locuri, cele mai adânci părți ale oceanului au adâncimi cu adevărat uimitoare.
În oceanul Atlantic, groapa din Puerto Rico, care se află chiar la nord de Puerto Rico, are o adâncime de peste 8.000 de metri. Cel mai adânc punct din Oceanul Indian este Groapa Java, o prăpastie de 3.000 de kilometri lungime în largul coastei Sumatra, cu adâncimi de aproximativ 7.300 de metri.
Dar oceanul Pacific este cel care se mândrește cu cele mai adânci zone de pe planeta Pământ.
Cât măsoară cea mai adâncă parte a oceanului Pacific?
La aproximativ 200 de km est de Insulele Mariane – un teritoriu american la nord de Guam – se află cel mai adânc loc cunoscut de om. Groapa Marianelor, o depresiune în formă de semilună pe fundul Pacificului de Vest, se întinde pe o lungime de aproximativ 2.400 de km și o lățime de 70 de km.
Groapa Marianelor este o zonă de subducție, locul unde o placă tectonică alunecă sub cealaltă. Placa Pacifică, care reprezintă jumătate din groapă (cealaltă jumătate este formată din placa Filipine), este alcătuită din unele dintre cele mai vechi fundamente marine din lume, cu o vechime de aproximativ 180 de milioane de ani.
Alți doi factori contribuie la adâncimea enormă a Gropii Marianelor. În primul rând, locația sa îndepărtată înseamnă că este departe de orice râu care ar putea să o umple cu sedimente. În al doilea rând, liniile de falie taie placa Pacificului în caneluri înguste în apropierea șanțului, permițându-i acestuia să se plieze la un unghi mai abrupt decât în alte zone de subducție.
La capătul sudic al Gropii Marianelor se află o vale mică și îngustă, cunoscută sub numele de Challenger Deep. Este numită astfel după expediția din 1951 care a înregistrat prima dată adâncimea sa – o adâncime uluitoare de 10,929 metri. Dacă muntele Everest ar fi plasat în acest punct în interiorul gropii, vârful său ar fi sub apă cu mai mult de 2,5 km.
Există forme de viață în Groapa Marianelor?
La aproape 11.000 de m sub apă, presiunea este de aproximativ 1.000 de ori mai mare decât cea pe care o resimțim la nivelul mării. Temperaturile apei se situează în jurul valorii de îngheț, iar totul este învăluit în întuneric absolut.
Poate că pare o zonă rece și liniștită, dar cea mai adâncă parte a oceanului este un loc zgomotos. În 2015, o echipă formată din cercetători de la National Oceanic and Atmospheric Administration, de la Paza de Coastă a SUA și de la Oregon State University, a aruncat un hidrofon (un microfon rezistent la apă) în adâncul apelor din Challenger Deep din Groapa Marianelor .
În decurs de 23 de zile, capacitatea de date a dispozitivului a fost plină. După ce au analizat înregistrările, cercetătorii au raportat că au înregistrat fenomene naturale precum cutremure, taifunuri și sunetele produse de balene, precum și zgomote produse de om, cum ar fi motoarele bărcilor.
Au explorat oamenii cea mai adâncă parte a oceanului planetar?
În 1875, nava HMS Challenger a măsurat adâncimea adâncurilor din Challenger Deep cu ajutorul unei frânghii cu greutăți. Descoperirea, făcută de un echipaj care făcea înconjurul globului într-o expediție de cercetare marină, a fost complet întâmplătoare, după ce un vânt imprevizibil a făcut ca nava să se abată de la cursul planificat.
Mai mult de 75 de ani mai târziu, cercetătorii de pe nava Challenger II au cercetat locul cu ajutorul eco-sondajului, o modalitate mai ușoară și mult mai precisă de a cartografia fundul oceanului. Acest studiu a confirmat că Challenger Deep este cel mai adânc punct cunoscut din oceanul planetar.
Doar trei scafandri au explorat vreodată adâncurile Challenger. În 1960, Jacques Piccard și locotenentul Don Walsh, din marina americană, au explorat adâncurile Challenger cu un submersibil numit Trieste.
Scufundarea a durat doar 20 de minute din cauza presiunii extreme. Din păcate, cei doi nu au putut face fotografii, deoarece au fost ridicate mult prea multe resturi de pe fundul oceanului, încât aproape nimic nu se putea vedea.
A fost nevoie de mai mult de 50 de ani pentru ca următorul aventurier să ajungă în adâncurile Challenger. Cineastul James Cameron a vizitat-o în 2012 cu un submarin proiectat chiar de el. În timpul scufundării de trei ore, presiunea imensă a deteriorat echipamentul lui Cameron. Bateriile și echipamentul sonar s-au descărcat, iar propulsoarele navei s-au defectat.
1840489pavan nd / CC BY-SA 4.0
Zeci de alte nave de cercetare fără echipaj uman au explorat Groapa Marianelor și zona Challenger. Însă, chiar și așa, nu se cunosc prea multe detalii despre cel mai adânc colț al lumii noastre. Mulți sunt de părere că Groapa Marianelor este precum o planetă extraterestră.
Există vietăți care trăiesc în Groapa Marianelor?
Presiunea de pe fundul zonei Challenger din Groapa Marianelor este atât de mare încât, teoretic, oasele s-ar dizolva la astfel de adâncimi. Din acest motiv, oamenii de știință sunt sceptici că vreun pește sau altă vertebrată ar putea supraviețui acolo. Cu toate acestea, conform testelor efectuate cu ajutorul sondelelor robotizate care au prelevat probe din apa, în Groapa Marianelor există viermi, creveți și microorganisme.
În mod paradoxal, există doar urme de viață pe fundul Gropii Marianelor.
Leave a Comment